Povestea lui Moș Crăciun — Legenda Adevărată pentru copii
▶ Desenul animat
Ce se întâmplă în desenul animat
Într-o seară de iarnă, aproape de Crăciun, bunica își trimite nepoții la culcare. Ei o întreabă de ce Moș Crăciun vine doar acum, iar bunica le spune o poveste auzită de la bunica ei. Demult, trăia un negustor blând și milos, pe nume Crăciun. O fetiță săracă se uita cu poftă la fructele lui și a fugit speriată, pentru că nu avea bani. Crăciun a aflat de la fierar unde locuiește familia ei și, seara, le-a lăsat la ușă un sac cu fructe, haine, încălțări și o pungă cu galbeni.
Satul era plin de oameni veniți la recensământ, iar Crăciun i-a primit în casă pe toți nevoiașii. Un bătrân i-a spus că, fără bani, își va pierde ferma, iar fata lui vrea să se mărite cu un boier bătrân ca să-i salveze. Crăciun a aruncat pe horn o pungă mare cu galbeni și a scăpat-o pe fată de necaz.
În aceeași noapte au venit Maria și Iosif. Casa lui Crăciun era plină, așa că le-a oferit grajdul, curat și cu paie proaspete. Acolo s-a născut Pruncul, iar Crăciun a primit binecuvântarea și darul de a duce bucurie tuturor oamenilor. De atunci, cu un costum magic, Moș Crăciun vine în fiecare an la copii.
Povestea de citit
Era o seară de iarnă, aproape de Crăciun. În satul bunicii, copiii se jucau la căldura sobei, la lumina lumânărilor.
— Dragii mei, e timpul de culcare, spuse bunica. Mâine împodobim bradul. Mai e puțin și vine Moș Crăciun!
— Dar, buni, de ce vine Moș Crăciun doar acum? De ce nu vine mai des?
— Moș Crăciun vine în seara în care sărbătorim Nașterea lui Iisus. Știți, și el a fost un om simplu înainte să devină Moș Crăciun.
— Ne povestești și nouă, te rugăm?
— Bine, dar după aceea, la somn!
— Promitem!
Și bunica începu:
Demult, trăia un om pe nume Crăciun. Era un negustor priceput, blând și foarte milos. Într-o zi, o fetiță pe care nu o mai văzuse se uita cu poftă la fructele lui.
— Bună, mititico! Vrei un fruct? Stai, nu te speria!
Dar fetița fugi. Nu avea niciun bănuț, iar tatăl ei nu avea bani, pentru că mama ei era bolnavă. «Mai bine mă duc acasă și-mi potolesc foamea cu un colț de pâine», își spuse ea.
Lui Crăciun îi păru tare rău. Întrebă în stânga și în dreapta, până ajunse la fierar.
— Pe fetița asta o știu, spuse fierarul. Sunt tare necăjiți. Umblă desculță, cu hăinuțele rupte, mama ei e bolnavă, iar tatăl câștigă doar câte o bucată de pâine. S-au mutat de curând la o mătușă, la două-trei străzi mai la vale.
— Mulțumesc, om bun!
Seara, Crăciun ieși cu un sac plin cu fructe, haine și încălțări și cu o punguță de galbeni. Găsi ușor casa: era singura în care nu ardea focul.
— Le las totul aici. Acum au bani și de doctorii, și de lemne. Ce bucuroasă o să fie mititica dimineață!
Și plecă repede, fără să-l vadă nimeni.
A doua zi, fetița deschise ușa și strigă:
— Câte fructe și hăinuțe! Și bănuți pentru mama și tata! Fug să-l chem pe tata!
Iar Crăciun se simțea și el tare fericit că a putut s-o ajute.
În zilele acelea, satul era plin de oameni, pentru că regele îi chemase pe toți să se înscrie la recensământ. Într-o seară, la ușa lui Crăciun veni un bătrân supărat, cu fata lui.
— Nu găsim nicăieri loc de dormit. Ne poți ajuta?
— Puteți înnopta la mine. Dar văd mare supărare pe voi.
— Am pierdut tot, om bun. Nu mai avem bani și o să ne pierdem ferma. Iar fata mea vrea să se mărite cu boierul din vale, care e mai bătrân decât mine, ca să ne scape de necaz.
— Trebuie s-o fac, tată, altfel rămânem cu toții în stradă, spuse fata cu lacrimi în ochi.
— Eu cred că o să scăpați de acest necaz, spuse Crăciun. Până atunci, odihniți-vă.
Și ce credeți că a făcut? Noaptea, a aruncat pe horn o pungă mare cu galbeni, iar fata nu a mai fost nevoită să se mărite cu boierul.
Tot așa, casa lui Crăciun se umplu de oameni nevoiași. Iar într-o noapte cu o lună neobișnuit de limpede, la ușa lui bătură doi tineri: Iosif și Maria. Maria aștepta un copil și nu mai putea merge.
— Vă rugăm, om bun, dați-ne orice loc, cât să se odihnească Maria! Am căutat în tot satul.
— Îmi pare tare rău, dar nu mai am niciun loc în casă, spuse Crăciun. Pot să vă primesc în grajd. E curat, cald și are paie proaspete.
— E de ajuns, mulțumim! Dumnezeu să-ți dea sănătate!
În noaptea aceea, Crăciun nu putu dormi. Afară era o lumină tare puternică, iar lui îi părea rău că nu le dăduse lor casa și nu se dusese el în grajd. Deodată, din spatele casei se auzi glasul unui bebeluș.
— Un bebeluș! Mă duc să văd dacă au nevoie de ceva!
Atunci, un glas blând îi spuse:
— Crăciune, ai primit binecuvântarea Mariei și o ai și pe a mea. Îți dăruiesc viață veșnică, ca să duci bucuria mai departe, la toți oamenii. Să nu uiți niciodată această zi!
— Îți mulțumesc, Doamne! Făgăduiesc să duc bucuria peste tot!
Și de atunci, Moș Crăciun a primit un costum magic, care îl ajută să ducă bucurie și fericire în casele oamenilor, în fiecare an, când se sărbătorește Nașterea lui Iisus.
— Ce costum frumos! Chiar în seara asta mă duc la toți copiii!
Bunica zâmbi. Iar a doua zi, Moș Crăciun veni și în satul ei, cu daruri pentru toți.
Binele făcut din inimă, fără să aștepți ceva în schimb, aduce bucurie și celui care dăruiește.
Sfârșit. 🎅
De ce le place copiilor
- Află, din gura bunicii, cine a fost Moș Crăciun înainte să poarte costumul roșu
- Darurile lăsate în taină fetiței sărace și punga aruncată pe horn sunt fapte bune ușor de înțeles
- Legătura cu Nașterea Domnului dă poveștii căldura adevărată a Crăciunului
Întrebări frecvente
Despre ce este desenul Povestea lui Moș Crăciun?
Într-o seară de iarnă, bunica le povestește nepoților cine a fost Moș Crăciun înainte. Era un negustor bun pe nume Crăciun, care ajuta în taină familiile sărace. În noaptea în care s-a născut Pruncul Iisus, el i-a primit pe Maria și Iosif în grajdul său, iar apoi a primit darul de a duce bucurie în casele oamenilor, împreună cu un costum magic.
Ce morală are desenul?
Că binele făcut din inimă, fără să aștepți răsplată, aduce bucurie și celui care primește, și celui care dăruiește. Crăciun lasă darurile noaptea și pleacă repede, fără să aștepte mulțumiri.
Pe cine ajută Crăciun în poveste?
O fetiță săracă, cu mama bolnavă, căreia îi lasă noaptea un sac cu fructe, haine, încălțări și galbeni; un bătrân care risca să-și piardă ferma, căruia îi aruncă pe horn o pungă cu galbeni, ca fata lui să nu fie nevoită să se mărite cu boierul din vale; și pe Maria și Iosif, cărora le dă adăpost în grajd.
Povești asemănătoare
Povestea celor Trei Magi 💡 Când mergi cu credință și vă ajutați unul pe altul, treci peste orice greutate de pe drum 
Fetița cu Chibrituri 💡 Sărbătorile înseamnă bunătate: să nu trecem nepăsători pe lângă cei aflați în nevoie 
Cei Trei Purceluși din Cartea Magică (partea a 2-a) 💡 Împreună, ajutându-ne unii pe alții, trecem mai ușor peste greutăți 
Omul de Zăpadă la Polul Nord (partea a 2-a) 💡 Cine ajută cu drag și are grijă chiar și de cei mai mici aduce bucurie tuturor