Lupul și Iepurele — basm popular animat
▶ Desenul animat
Ce se întâmplă în desenul animat
Într-o pădure de brazi, iepurele vede că morcovii lui sunt aproape buni de scos și pleacă după o săpăligă nouă și câteva cutii la vărul lui, ariciul. Lupul îi întinde o capcană: un măr pus în mijlocul drumului, lângă o buturugă. Capcana nu merge cum a plănuit, buturuga îl lovește chiar pe lup, iar iepurele își vede liniștit de drum.
Lupul nu se lasă. Sapă o groapă, o acoperă cu crengi și frunze, apoi se îmbracă într-o bătrânică. Îl roagă pe iepure, căruia îi spune „cavalere”, să-i aducă un coș cu bunătăți luat de un „șarpe uriaș”. Iepurele vede că șarpele e doar un băț și aduce coșul, dar e prea ușor ca să cadă în groapă. Când lupul încearcă să-l prindă altfel, cade chiar el în groapă și își lovește coada.
Iepurele, crezând că bătrânica e în necaz, fuge acasă după o scară. Când se întoarce, îl găsește pe lup moțăind fără haine și înțelege tot. Îl iartă totuși și îi dă scara, cu condiția ca lupul să-l lase în pace. Lupul promite, iese și fuge în vizuină să-și vindece coada.
Povestea de citit
A fost odată ca niciodată, într-o pădure de brazi, un iepuraș harnic. Într-o dimineață s-a uitat la straturile lui și s-a bucurat:
— Morcovii sunt aproape buni de scos! Îmi trebuie o săpăligă nouă și două-trei cutii. Mă duc să le iau de la vărul meu, ariciul.
Dar tot în pădurea aceea trăia și un lup, pus numai pe șotii.
— De data asta chiar prind ceva! Pun un măr în mijlocul drumului, iar cine vine după măr n-o să vadă buturuga și o să ajungă la mine.
Nu a așteptat mult. Pe cărare a venit iepurașul, țopăind.
— Ia uite, un măr în mijlocul drumului! Oare cui i-o fi căzut?
— Te-am prins! a strigat lupul.
Numai că buturuga s-a înțepenit și nu s-a mișcat din loc. Lupul a împins-o, a tras de ea, până când buturuga s-a urnit deodată și l-a lovit chiar pe el.
— Aoleu! Aoleu!
Iepurașul, care nici nu înțelesese bine ce se petrece, și-a văzut liniștit de drum. Lupul s-a scărpinat la cucui și a mormăit:
— Las’ că am eu alt plan!
A coborât muntele, pe unde trebuia să treacă iepurașul, și a săpat o groapă adâncă. A pus peste ea crengi și frunze, până nu s-a mai văzut nimic.
— Parcă-l văd cum cade direct în groapă!
Apoi s-a ascuns într-un tufiș și s-a îmbrăcat cu niște haine de bătrânică: fustă lungă și basma. Când a auzit pași, a început să strige cu glas subțire:
— Ajutor! Ajutor!
— Ce s-a întâmplat, bunico? a sărit iepurașul.
— Bine că te-am găsit, cavalere! Ajută o bătrânică neputincioasă! Un șarpe uriaș mi-a luat coșul cu bunătăți și am mare nevoie de el!
— Un șarpe? Eu n-am văzut niciun șarpe. Dar hai, arată-mi unde e coșul.
Lupul l-a dus drept spre groapă.
— Uite-l acolo, maică! Șarpele! Te rog, salvează coșul!
Iepurașul s-a uitat bine și a zâmbit.
— Nu este niciun șarpe, bunico. E doar un băț. Totul e în regulă. Stai acolo, că mă ocup eu.
A țopăit ușurel peste crengi, a luat coșul și s-a întors. Dar crengile nici nu s-au clintit, pentru că iepurașul era prea ușor.
„De ce nu cade?” s-a mirat lupul. „Lasă, că-l prind eu altfel!”
A făcut un pas mare spre iepuraș, drept peste frunze, și — buf! — a căzut chiar el în groapă, lovindu-și rău coada.
— Aoleu, aoleu!
Iepurașul n-a înțeles ce s-a întâmplat. Credea că biata bătrânică a alunecat.
— Stai liniștită, bunico! Fug până acasă și aduc o scară. Vin imediat!
— Du-te, tinere, du-te degrabă!
În groapă, lupul și-a scos basmaua și fusta.
— Ce cald e! Bine că nu și-a dat seama, că altfel mă lăsa aici de tot. Ia să mă odihnesc un pic până vine.
Și s-a întins, și a adormit.
Iepurașul a fugit atât de iute, încât s-a întors cu scara într-o clipită. S-a uitat în groapă și a rămas cu gura căscată.
— Tu erai, lupule! Și eu, care chiar voiam să te ajut!
S-a gândit puțin. Ar fi putut să-l lase acolo. Dar nu se îndura. A coborât ușurel și a luat hainele de bătrânică, apoi a strigat de sus:
— Bunico, am adus scara!
Lupul a sărit în picioare.
— Scara! Repede să mă îmbrac, până nu mă vede… Dar unde sunt hainele? Hoții! Hoții!
— Nu e niciun hoț, cumetre lup, a spus iepurașul. De ce nu vrei să mă lași în pace?
— Am vrut doar să glumesc cu tine. Știi că eu sunt foarte glumeț! Iartă-mi păcăleala și scoate-mă de aici, te rog. Nu mai fac!
— Îți dau scara, dar dacă nu mă lași în pace, data viitoare nu te mai ajut. Ne învoim?
— Ne învoim! Pe blana mea, te las în pace de acum!
Iepurașul a lăsat scara în groapă. Lupul a urcat treaptă cu treaptă, i-a mulțumit și, cum s-a văzut sus, a rupt-o la fugă spre vizuina lui, să-și oblojească coada. Iar iepurașul s-a dus în treaba lui, la morcovii lui.
Așa a învățat lupul cel Rău că groapa pe care o sapi pentru altul te poate prinde chiar pe tine.
Nu-i săpa altuia groapa, căci poți cădea tu în ea.
Sfârșit. 🐰🪜
De ce le place copiilor
- Lupul deghizat în bătrânică, care îi spune iepurelui „cavalere”, e unul dintre cele mai haioase momente din desen
- Copiii știu de la început unde e groapa și așteaptă cu sufletul la gură să vadă cine cade în ea
- Iepurele e și isteț, și bun: descoperă păcăleala, dar tot îl ajută pe lup să iasă
🖍️ Fișe de activități gratuite pentru această poveste
Descarcă și printează — perfecte pentru acasă, la grădiniță sau în cabinet:
Întrebări frecvente
Despre ce este basmul Lupul și Iepurele?
Iepurele pleacă după o săpăligă nouă la vărul lui, ariciul. Lupul îi întinde mai întâi o capcană cu un măr și o buturugă, care nu-i iese, apoi sapă o groapă acoperită cu crengi și frunze și se deghizează în bătrânică, cerând ajutor pentru un coș furat de un șarpe. Până la urmă, chiar lupul cade în groapă, iar iepurele îl scoate cu o scară.
Ce morală are povestea?
Nu-i săpa altuia groapa, căci poți cădea tu în ea. Lupul a pregătit groapa pentru iepure și a ajuns chiar el în ea, cu coada lovită.
De ce îl ajută iepurele pe lup la final?
Pentru că i se face milă de el. Iepurele descoperă că bătrânica era de fapt lupul, dar îi întinde totuși scara, cu condiția ca lupul să-l lase în pace. Lupul promite pe blana lui și fuge în vizuină să-și oblojească coada.
Povești asemănătoare
Lupul cel Rău și Iepurașul 💡 Nu e bine să fim răi: bunătatea îl poate schimba chiar și pe cel rău 
Capra cu Trei Iezi 💡 Ascultă sfatul mamei și nu deschide ușa nimănui când ești singur acasă 
Vânătoarea de Ouă de Paște cu Iepurașul și Lupul cel Rău 💡 Bucuria sărbătorii e mai mare când o împarți, nu când o furi 
Șoricelul și Iepurașul 💡 Chiar și cel mai mic prieten poate fi de mare ajutor la nevoie