Lupul cel Rău și Iepurașul — poveste animată pentru copii
▶ Desenul animat
Ce se întâmplă în desenul animat
Într-o pădure de la marginea unui sat, lupul cel Rău n-a mai mâncat de trei zile. Când cumătrul iepuraș trece prin fața lui, lupul încearcă să-l ademenească: îl strigă cu vorbe dulci și îi promite morcovi din buzunar. Iepurașul îi spune că se grăbește și că are destui morcovi în grădina lui, apoi pleacă.
Lupul se ia după el, dar iepurașul cunoaște bine pădurea și îl duce spre o capcană: o groapă acoperită cu frunze. Lupul cade în ea, strigă după ajutor și îi cere iertare iepurașului.
Iepurașului i se face milă. Îl ajută pe lup să iasă cu o funie și îi aduce o plăcintă cu mere, cu o singură condiție: să-l lase în pace. Lupul își potolește foamea, pleacă rușinat și, de atunci, nu-l mai aleargă pe iepuraș.
Povestea de citit
A fost odată ca niciodată o pădure deasă, la marginea unui sat. Prin pădurea aceea umbla un lup cenușiu, cu burta goală de trei zile.
— Of, of! se văita lupul. Dacă mai țin mult post, mă subțiez de tot și mă ia vântul. Trebuie să găsesc ceva de mâncare, și încă repede!
N-a apucat să termine vorba, că pe cărare, la câțiva pași de el, a trecut țopăind cumătrul iepuraș. Lupului i-au sclipit ochii.
— Măi iepurașule, ia stai oleacă! a strigat el cu glasul cel mai dulce pe care îl avea. Vai, ce frumos te-ai făcut! Mi-e așa de drag de tine! Vino la nănașul să te pupe!
Iepurașul s-a oprit, dar nu s-a apropiat.
— Aș veni, nene lup, dar mă cam grăbesc. Poate data viitoare.
„Îmi scapă mereu”, și-a zis lupul în gând. „Lasă, că de data asta îl prind eu.”
— Stai, nu pleca! Vino să-ți dau ceva bun. Am niște morcovi în buzunar: unu, doi, trei… o grămadă! Hai, vino puțin până la mine!
— Nu vreau morcovi, mulțumesc, a râs iepurașul. Am destui în grădina mea. Eu plec!
Și a luat-o din loc. Lupul s-a supărat de-a binelea.
— Măi, năzdrăvanule! Ia stai tu pe loc, că-ți arăt eu ție!
S-a pornit lupul după iepuraș, sigur că acum, acum îl prinde. Dar iepurașul cunoștea pădurea ca pe buzunarul lui. A sărit peste o tufă, a cotit pe lângă un stejar și a trecut ușurel pe lângă un loc unde frunzele stăteau grămadă. Lupul, care alerga cu ochii numai la coada iepurașului, a călcat drept pe frunze.
Buf!
Sub frunze era o groapă adâncă, iar lupul a alunecat în ea până la fund.
— Aoleu! Aoleu! Cum mai ies eu de aici? M-a păcălit iepurașul! Ajutor! Ajutor!
Iepurașul s-a întors și s-a uitat de pe marginea gropii. Jos, lupul nu mai arăta deloc fioros. Arăta doar flămând, obosit și tare necăjit.
— Iartă-mă, iepurașule, te rog! a scâncit lupul. N-am mai mâncat nimic de trei zile, de aceea am alergat după tine. Ajută-mă să ies!
Iepurașul s-a gândit puțin. Ar fi putut să-l lase acolo și să plece liniștit acasă. Dar inima lui era bună.
— Bine, nene lup. Te ajut să ieși. Dar data viitoare mă lași în pace. Ne-am înțeles?
— Ne-am înțeles, ne-am înțeles!
Iepurașul a fugit acasă și s-a întors cu o funie și cu o plăcintă caldă cu mere. A legat funia de un copac, i-a dat drumul în groapă și i-a întins lupului și plăcinta.
Poate că lupul visase la o supă de iepuraș, dar plăcinta mirosea atât de bine, încât a mâncat-o până la ultima firimitură. Burta i s-a liniștit, iar obrajii i s-au înroșit de rușine. S-a cățărat pe funie, a ieșit din groapă și a plecat spre pădure cu capul plecat, fără să mai spună nimic.
Și, de atunci, lupul s-a ținut de cuvânt: nu l-a mai alergat niciodată pe iepuraș.
Vedeți voi, dragii mei, iepurașul putea să-l lase pe lup în capcană, dar a ales să fie bun. Iar bunătatea lui l-a învățat pe lup o lecție pe care nicio fugă prin pădure n-ar fi putut să i-o dea.
Nu e bine să fim răi: bunătatea îl poate schimba chiar și pe cel rău.
Sfârșit. 🐰🥧
De ce le place copiilor
- Lupul care se laudă cu morcovii din buzunar și apoi cade în groapa cu frunze îi face pe cei mici să râdă
- Iepurașul e și isteț, și bun: scapă de lup, dar îl și ajută când acesta e la necaz
- Finalul cu plăcinta cu mere deschide o discuție frumoasă: „ce ai fi făcut tu în locul iepurașului?”
Întrebări frecvente
Despre ce este povestea Lupul cel Rău și Iepurașul?
Un lup flămând încearcă să-l ademenească pe iepuraș cu vorbe dulci și cu morcovi, apoi aleargă după el. Iepurașul, care cunoaște bine pădurea, îl duce spre o groapă acoperită cu frunze, iar lupul cade în ea. La final, iepurașului i se face milă, îl ajută să iasă și îi aduce o plăcintă cu mere.
Ce morală are povestea?
Că nu e bine să fim răi și că bunătatea poate schimba chiar și pe cel rău. Iepurașul putea să-l lase pe lup în capcană, dar l-a ajutat, iar lupul, rușinat, nu l-a mai alergat niciodată.
De ce l-a ajutat iepurașul pe lup?
Pentru că i s-a făcut milă de el: lupul nu mâncase de trei zile și își ceruse iertare. Iepurașul l-a ajutat cu o singură condiție, ca lupul să-l lase în pace de atunci înainte.
Povești asemănătoare
Lupul și Iepurele 💡 Nu-i săpa altuia groapa, căci poți cădea tu în ea 
Lupul cel Rău și Ouăle 💡 Ce iei pe furiș nu-ți aduce nimic bun: cine umblă după ce nu e al lui rămâne cu buzele umflate 
Lupul Păcălit de Vulpe 💡 Ce-i în mână nu-i minciună: nu da ce ai pentru ceva care e doar o promisiune 
Lupul și Purcelușul 💡 Nu e bine să pui gând rău cuiva, căci răul se întoarce la tine